Structura si forma pamantului

Globul pământesc este un corp de forma unei sfere, turtită la cei 

doi poli, având raza de 6370 km.

Pământul este alcătuit din învelişuri concentrice cu compoziţie şi 

proprietăţi diferite şi anume:

- scoarţa terestră (litosfera);

- mantaua;

- nucleul exterior;

- nucleul interior.

Structura internă a planetei Pământ 

Limita de separaţie dintre două învelişuri se numeşte suprafaţă de 

discontinuitate (cu viteze diferite de propagare a undelor seismice).

Discontinuitatea Mohorovicič (Moho) separă scoarţa de manta, iar 

discontinuitatea Gutenberg-Wïechert separă mantaua de nuclee. 

Discontinuitatea Gutenberg-Wïechert împiedică propagarea undelor 

elastice transversale.

Scoarţa terestră sau litosfera se găseşte în stare solidă şi este 

alcătuită din roci sedimentare, eruptive şi cristaline. Are o grosime de circa 70 km, susţinând continentele şi bazinele hidrografice şi are o rigiditate mare.

Conform unor cercetări s-a stabilit că în alcătuirea scoarţei terestre 

se pot distinge scoarţa continentală şi scoarţa oceanică.

Scoarţa continentală se caracterizează printr-o structură şi compoziţie complexă. Ea este constituită dintr-o mare varietate de roci bogate în siliciu şi aluminiu (densitatea medie 2.7g/cm3).

Scoarţa continentală este alcătuită din trei pături:

- pătura sedimentară;

- pătura granitică;

- pătura bazaltică.

Scoarţa oceanică are o constituţie foarte uniformă şi apropiată de 

cea a rocilor bazaltice, finnd bogate în siliciu şi magneziu şi având 

densitate mare (între 2.9-3.0g/cm3).

Mantaua este alcătuită din nichel, fier, siliciu şi magneziu aflate în 

stare vâscoasă şi are grosimea de 2900 km. Ea este alcătuită din două părţi principale:

- mantaua inferioară (2000 km grosime);

- mantaua superioară ( 900 km grosmie).

Nucleul – se presupune că este alcătuit din nichel şi fier cu 

consistenţa solid-păstoasă, fără a avea rigiditatea proprie corpurilor solide şi fluiditatea lichidelor. Marea sa temperatură (circa 4000-5000oC) îi conferă unele proprietăţi ale lichidelor, iar marea sa presiune asigură caracteristici de rigiditate similare solidelor.