Trovantii-pietrele vii-pietre care cresc

Trovantii sunt formatiuni de tipul unor concretiuni grezoase, create în straturi de nisipuri legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorita apelor calcaroase aceasta ar fi definitia lor facuta de geologi.
Trovantii din Valcea sunt un fenomen unic in lume, dar ii mai gasim si  in Buzau la Ulmet si Bozioru si in Cluj-Dealul Feleacului.  
Trovanti sunt inca niste mistere ale naturii despre care se spun multe lucruri interesante precum ca ar fi de origine extraterestra, trebuie te porti frumos cu ei fiindca altfel se pot razbuna. Unii oamenii ii uda, pentru ca acesti bolovani misteriosi sa creasca si sa evolueze. Pietrele care cresc singure pot fi vazute in Costesti-Horezu, jud. Valcea, pe soseaua ce leaga Ramnicu Valcea de Targu Jiu, intr-un muzeu in aer liber si in com. Maldaresti din apropiere. Unele teorii sustin ca trovantii s-au format in urma seismelor cu intensitati relativ mari. Cu cat socurile au fost mai puternice si numeroase, cu atat s-ar fi obtinut o sfera mai bine conturata. La Costesti insa, s-a remarcat o particularitate ce poate reprezenta un unicat la nivel mondial. Este vorba de prezenta unor trovanti foarte mici pe suprafata altora mai mari. Alti specialisti considera ca trovantii ar face trecerea de la regnul mineral la cel vegetal. Geologii afirma ca rocile ar fi rezultatul unor cimentari care au avut loc cu milioane de ani in urma, insa procesul nu e bine cunoscut. Cercetatorii sunt depasiti de misterul pietrelor adunate ca intr-un muzeu si ridica neputinciosi din umeri atunci cand trebuie sa explice aparitia, cresterea si inmultirea trovantilor. Trovantii au niste prelungiri ce pot fi considerate radacini. Daca sunt taiate, sectiunea arata precum cea a unui trunchi de copac cu inele colorate. în urma cu peste sase milioane de ani, zona pe care cresc trovantii arata cu totul diferit fata de azi. Spatiul respectiv era ocupat de o delta, iar actuala cariera s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de pe continent. 
Conditiile esentiale de formare a trovantilor ar fi urmatoarele: existenta unor sedimente nisipoase ori prezenta unor fluide carbonatice în nisipuri- sustin geologii. Bolovanii ciudati sunt aproape identici, iar dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri la zece metri. Stranietatea acestor pietre este determinata de formele aproape identice, pentru ca, in natura este aproape imposibil sa gasesti doua pietre la fel.Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Forma se poate complica, iar atunci, pietrele arata precum cifra opt. Trovantii au inceput sa rasara de peste tot, nu numai in zona muzeului. Ii gasesti pe marginea drumului, la temeliile caselor si chiar prin Bucuresti, ca ornamente in casele turistilor. Formele deosebite ale trovantilor, denumiti popular balatruci sau dorobanti au impresionat oamenii de ani buni. Pe vremuri, in Transilvania, existau cimitire vechi, unde trovantii erau asezati la capataiul mortilor. Zamisliri de nisip, formate prin compactarea acestuia in urma unor puternice seisme, trovantii de Costesti (li se mai spune si balatruci) sunt considerati a fi cele mai mari formatiuni geologice de acest tip din lume. In jurul lor s-a construit o adevarata mitologie: se spune ca aceste pietre ar fi vii si ca ar avea puterea de a influenta viata oamenilor. In zona, aproape ca nu este casa in ograda careia sa nu existe cel putin un trovant. Oamenii locului se impart in doua categorii: cei care personalizeaza pietrele bizare si cei care prefera sa nu stie de existenta lor. Povestile se transmit insa din generatie in generatie. Din pacate, multi locuitori ai zonei nu-si dau seama de comoara de langa ei si au distrus multi trovanti pentru a construii diverse. Minunanduse de straniile formatiuni geologice, unii sateni au luat trovantii din muzeu si si-au infrumusetat gradinile, pentru a le aduce noroc. Cu toate aceste se pare ca rocile produc stari ciudate. Unii sateni spun ca nu se simt bine in preajma lor, ca acestea sunt lasate de extrateresti.  Nenorocirea pentru muzeul cu pietre stranii de la Costesti, este ca multi turisti pleaca acasa cu trovanti ca amintire sau distrug, din neglijenta, minunatele exponate ale naturii.

 
Termenul de trovant este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de marele geolog Murgoci, in lucrarea "Terţiarul din Oltenia". Deci este vorba de o cimentare a nisipului, care a avut loc cu milioane de ani în urmă, dar acest fenomen mai are încă multe necunoscute, nefiind pe deplin explicat.

Din Romania si pana in Noua Zeelanda, din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor de recunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera mult ca marime, culoare ori consistenta si pot avea forme dintre cele mai diverse, de pilda sfera, disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorita faptului ca au in compozitia lor fier. Desi ating pana la 3 metri diametru, concretiunile de aici pot fi considerate pitice pe langa cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung pana la 9 metri si par a fi cele mai mari din lume.
Concretiuni grezoase mai sunt intalnite si in Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franta sau Cehia. Americanii au trovantii lor in Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.